Archive for the ‘cercetez si public’ Category

Interviu pentru revista studentilor stomatologi clujeni “Molarul cuminte”

Tuesday, March 29th, 2016

dr. marius bud1.Citeam zilele trecute pe blogul dumneavoastră că, după ce în clasa a IX-a vă doreaţi să deveniţi programator, apoi în clasa a X-a arhitect, aţi ales în cele din urmă medicina dentară. Care a fost imboldul luării acestei decizii total diferite de opţiunile anterioare, ce reprezintă medicina dentară pentru dumneavostră?

 

 

Orientarea mea profesională a fost mult timp direcționată de înclinația mea spre geometrie și desen tehnic însă, datorită unor profesori din liceu care mi-au adus și alte materii „mai aproape de suflet”, am schimbat direcția spre zona medicală, mai precis îmi doream medicină generală. Nu sunt unul dintre cei care s-au visat înca de mic copil să fie medic, nici vorbă! Medicina dentară mi-a placut abia din anul lll de facultate când am început primele materii clinice și mă bucur că din acel moment până în prezent pasiunea mea pentru stomatologie este în continuă creștere. Profesia noastră este o provocare continuă, lucrurile se schimbă într-un ritm alert, aproape că, aș putea spune, stomatologia pe care am învățat-o eu când eram student nu mai seamănă prea mult cu ceea ce învață acum studenții. Protocoalele medicale s-au rafinat, exigențele sunt mai mari, informația se updatează mult mai repede, studenții au surse de informație de înaltă calitate. Medicina dentară este o provocare frumoasă, continuă.

2. Dacă ar fi să caracterizaţi în câteva cuvinte profesionalismul în medicina dentară, care ar fi acestea?

Profesionalismul poate fi uneori greu de caracterizat și de evaluat. Este mai ușor de observat și evaluat lipsa lui. Profesionalismul înseamnă, în fiecare etapă de timp, altceva. Acum douăzeci de ani standardul de profesionalism era să realizăm tratamente endodontice fără izolare diga, obturația endodontică cu endometazonă și un singur con de GP și se iriga cu apa oxigentă. Mai poate fi azi considerat acest tratament unul profesionist? Nicidecum, avem argumente azi pentru a implementa protocoale mai eficiente din toate punctele de vedere și cu un prognostic de succes mult mai mare în timp. Mai mult decât atât, nu există rețete pentru a fi profesionist, fiecare medic își stabilește cât de mult poate, dorește, își permite să urce ștacheta în funcție de cunoștințele pe care le are, aparatura de care dispune, disponibilitatea personală la schimbare și, un lucru de care trebuie să ținem cont, profilul pacienților săi. Aproape că nu există limite superioare, ci doar minimale. Profesionalismul de bun simț în medicina dentară impune în prezent, în cazul tratamentelor restaurative și endodontice, evaluare imagistică 2D și 3D, izolare eficientă cu diga, folosirea unei forme de magnificație.

3. Poate nu mulţi dintre voluntarii Organizaţiei Studenţilor Stomatologi ştiu că dumneavostră aţi fost unul dintre fondatorii și, în același timp, coordonatorul primei ediții a celui mai important proiect din cadrul OSS, congresul DENTis; povestiţi-ne puțin despre cum s-au întâmplat lucrurile atunci. Cum vedeți evoluția congresului, care anul acesta se află la a XVII-a ediție?

În anul 2000 împreună cu colegii mei de grupă am lansat prima ediție a acestui congres și am coordonat primele două ediții ale DENTis-ului, formând o echipă de organizare și niște principii de funcționare internă care să asigure continuitatea proiectului. Ideea ne-a venit după ce am participat la un congres studențesc în Turcia și ne-am dorit să avem și noi un astfel de eveniment. Așa s-a și întâmplat. De la an la an m-am bucurat să văd cum profesionalismul  organizatoric și latura științifică au crescut. Felicit toți coordonatorii care, din 2000 până azi, au asigurat continuarea celui mai mare congres științific studențesc din România. Din păcate, noi am avut viziunea unui congres internațional și, încă de la prima ediție, am avut mulți studenți participanți din alte țări (Croația, Bulgaria, Egipt), limba oficială fiind engleza, dar am constatat că, de câțiva ani, limba oficială a devenit româna. Este un pas în spate pe care DENTis-ul l-a făcut, paradoxal, chiar acum când orașul este mai vizitat ca niciodată, când avem atât de mulți studenți străini și când dorința de integrare europeană a școlii noastre stomatologice este atât de mare. Sper ca pentru edițiile viitoare organizatorii să repună acest eveniment pe soclul internațional. Consider că activitățile de voluntariat trebuie să facă parte din educația și formarea oricărei persoane deoarece dezvoltă abilitățile de comunicare și lucru în echipă, abilități deosebit de importante pentru profesia noastră viitoare, dar și spiritul civic și filantropia, importante pentru fiecare dintre noi ca cetățeni ai unei țări europene. Am fost unul dintre fondatorii mai multor proiecte pe care împreună cu colegii mei le-am lansat în acea perioadă, și care, spre bucuria mea imensă, continuă și azi, dezvoltându-se în permanență („Balul dinților de lapte”, „Interdentis”, „Programul de profilaxie”). Această implicare a avut un impact imens asupra vieții mele ulterioare ca medic dentist pe trei planuri: social (dezvolare de abilități sociale și de networking național și internațional), management (organizațional și de echipă), științific (cercetare și publicare).

4. În perioada studenției v-ați implicat în multe proiecte de voluntariat, pe de altă parte, știm cu toții, cât de solicitantă este și facultatea; reușeați să faceți față programului intensiv de studiu și voluntariatului? Privind retrospectiv la anii respectivi, ce sfaturi ne puteți da încât să reușim să fim și buni studenți, dar și voluntari implicați în aducerea unei schimbări pozitive în societate? Având în vedere activitatea dumneavoastră ca voluntar, cum îi ajutați sau susțineti pe actualii voluntari ai organizației?

Pentru mine OSS și DENTis au fost și vor rămâne mereu aproape de sufletul meu (toți prietenii și cunoscuții mei știu asta),  având în vedere importanța majoră pe care le-au avut, fiecare dintre ele, în trecutul meu ca student. Doresc să-i felicit sincer pe voluntarii OSS pentru că se implică activ într-o asociație studențească profesională. Acest lucru dovedește existența unui bun sistem de valori și a premizei  că succesul  va apărea negreșit și  în viața lor profesională. Din păcate, experiența este greu să fie transferată, chiar și prin cele mai binevoitoare sfaturi,  ea trebuie trăita de fiecare om în parte! Vă invit, așadar, să trăiți experiențe  pozitive, implicându-vă ca voluntari activi  în OSS iar, mai târziu, în Clubul Alumni sau alte ONG-uri! Personal,  de la absolvirea facultății până în prezent mi-am oferit mereu ajutorul și sprijinul,  atât pe probleme organizatorice, științifice, cât și de fundraising. Am fondat un Club Alumni împreună cu ceilalți foști președinți OSS, formând un grup de suport permanent pentru OSS. În decursul acestui an intenționăm  lansarea unui program de traininguri destinate voluntarilor OSS având în vedere faptul că mulți dintre foștii președinți OSS sunt  în prezent atât  traineri/formatori,  cât și asistenți universitari. Cei care mă cunosc știu că sunt o persoană ușor abordabilă și deschisă atunci când este vorba de a-mi oferi sprijinul constructiv.

5. Chiar și după terminarea studiilor ați rămas apropiat de studenți, sunteți cadru didactic la facultate, iar în urmă cu câțiva ani ați inițiat și un grup de cercetare împreună cu studenții dumneavostră, ENDOresearch. De ce ați ales endodonția ca domeniu de cercetare? Cum au evoluat lucrurile de la inițierea proiectului până acum?

Debutul carierei mele ca asistent universitar a survenit  în urma încheierii doctoratului în imagistică orală în endodonție, când am realizat că activitatea științifică reprezintă un punct de interes forte pentru mine și că am disponibilitatea de a împărtași din experiența mea cu studenții. Am ales endodonția și stomatologia restaurativă deoarece sunt pe specialitatea catedrei la care lucrez și pentru că s-au aflat în aria mea de expertiză, unde puteam să am păreri pertinente despre temele de cercetare luate în studiu. Munca de asistent universitar presupune, înainte de toate, dorința  activă de dezvoltare profesională continuă și maximă  disponibilitate de împărtășire (learn & share). Studenții sunt adulți, având un grad mare de curiozitate bazată pe logica, știu exact ce vor să învețe și sunt mai receptivi la aplicațiile practice ale cunoștințelor teoretice, iar noi, ca medici dentiști care ghidăm stagiile practice cu studenții, ținem cont de aceste aspecte. Trebuie sa recunosc că până acum am avut parte, în general,  de colaborări cu studenți  deosebit de interesați în dezvoltarea lor profesională, cu care am reușit mereu să ne stabilim obiective clare și  să evaluăm îndeplinirea lor. Experiența științifică, dar și cea din OSS și din alte ONG-uri, unde am realizat management de proiect și HR, m-a ajutat să înțeleg că, a fi „de cealaltă parte a băncii” presupune extrem de multă responsabilitate,  respect reciproc între persoane, dar și respect față de protocoalele terapeutice, empatie și înțelepciune.  Mulțumesc studenților cu care am colaborat pentru că m-au ajutat să respect aceste principii si sa consolidam cercul EndoResearch.

6. Un studiu demarat de dumneavostră în 2012 spune că frecvența dinților tratați endodontic este mai mare la români decât în statisticile din alte tări, din tările nordice de exemplu. Cum se explică acest lucru? Există o legatură între frecvența tratamentelor endodontice și anumite obiceiuri alimentare, zona geografică a tării respective, nivelul de educație și importanța acordată profilaxiei de către pacienți și medici?

Prevalența tratamentelor endodontice diferă în funcție de mulți factori, unul dintre aceștia fiind și zona geografică cu specificul ei (incluzând educația, stilul alimentar, puterea economica, etc). Există multe studii statistice care, analizând radiografii ale pacienților, ne comunică prevalența  dinților care au fost tratați endodontic, calitatea tehnică la care aceste obturații au fost realizate, gradul de vindecare a leziunilor osoase periapicale sau alte informații care pot fi relevante pentru o comunitate dintr-o  anumită arie geografică. În România adresabilitatea la dentist este încă mică, motiv pentru care patologia endodontică apare frecvent ca și complicație a cariei dentare. Și prevelența defectelor osoase periapicale la dinții tratați endodontic a fost mult mai mare în studiul nostru comparativ cu majoritatea celorlalte studii, explicațiile principale fiind stadiul avansat în care pacienții se prezintă la dentist (în care apar deja și leziuni periapicale) și perioada lungă de timp în care tratamentele au fost realizate în țara noastră  fără o izolare eficientă cu diga.

7. Revenind la proiectul ENDOresearch, cât de importantă este cercetarea în pregatirea temeinică a unui viitor medic stomatolog? O asfel de muncă de cercetare desfășurată cot la cot de către cadrele didactice împreună cu studenții lor poate să aducă beneficii și facultății, chiar și universității noastre?

Cercetarea încă de pe băncile facultății este de importanță capitală indiferent de făgașul ulterior al carierei profesionale (exclusiv privată, în universități, în spitale, în țară sau alte țări) deoarece ajută la o mai bună înțelegere a profesiei, ridică multe semne de întrebare, obișnuiește viitorul medic cu o rigioare de gândire și practică. În prezent nu mai există cercetare individuală sau dacă există nu este atât de eficientă ca cea în echipe. Mi-am făcut o prioritate din a urmări perseverent  la studenții cu care colaborez implementarea și dezvoltarea unor abilități care să le asigure o mai bună dezvoltare profesională:  lucrul în echipă, tehnica culegerii și analizei critice a literaturii, a judecării și argumentării protocoalelor de lucru după care își desfășoară partea practică, a reproductibilității lor, a rigorii în execuție și analiza rezultatelor.  Mai mult decât atât, recomad și mă implic activ ca aceste rezultate să fie prezentate la reuniunile științifice studențești, astfel încât studenții să deprindă obișnuința vorbirii în public și a susținerii publice a unei afirmații sau a unui rezultat. Din păcate, pentru destul de mulți studenți prezentarea licenței este prima experiență de vorbit în public. Aceste activități desfășurate în cadrul cercului  vin  ca o completare perfectă a cunoștințelor furnizate la școală și oferă satisfacții imense atât studenților, cât și medicilor coordonatori. Am constatat în ultimul timp o creștere a interesului studenților pentru știință, lucru care mă bucură foarte mult și îi felicit sincer pe toți aceia care se implică în astfel de activități.

 

A consemnat: Manuela Taut, studenta an 2, Medicina Dentara UMF Cluj

 

Interviu pentru numarul din Aprilie 2016 al Revistei Molarul Cuminte!

Traininguri de radiologie dentomaxilofaciala in cadrul “2nd EADMFR Junior Meeting”, Freiburg, Germania, 8 – 11 Februarie 2015

Monday, September 8th, 2014

Academia Europeana de Radiologie Dentomaxilofaciala (EADMFR) a lansat in 2014 un nou concept de traininguri adresate dentistilor interesati de radiologie maxilofaciala. Astfel EADMFR Junior Committee a organizat prima editie a unei tabere de radiologie care a avut loc in Umea, Suedia. La aceasta prima editie au participat aproximativ 30 de tineri medici care au interes sau doresc sa se specializeze in radiologie maxilofaciala. Pe parcursul unei saptamani participantii au audiat prezentari ale seniorilor, au facut studii de caz, au lucrat in grupuri si au luat parte la hands on-uri. A fost un succes de care suntem mandri astfel incat s-a decis in cadrul Academiei continuarea evenimentului. In 2015 vom organiza aceasta intalnire intre 8 si 11 februarie in Freiburg, Germania.  Va invit pe toti aceia dintre voi care aveti interese in imagistica digitala sa aplicati pentru aceste traininguri, fie ca sunteti rezidenti, masteranzi sau doctoranzi. Am atasat mai jos un scurt video al primei editii iar, pentru mai multe informatii puteti accesa website-ul academiei la adresa: http://www.eadmfr.info/junior-meeting-2015 

 

First edition video- Umea, Sweden, 2014

IMG_2804

Iata si invitatia oficiala:

“It is our pleasure to invite you to the 2nd EADMFR Junior Meeting that will take place in Freiburg, Germany, 8th – 11th February 2015.

Our aim is to promote DentoMaxilloFacial Radiology in Europe, and to increase engagement in the academy and interest in the field of DentoMaxilloFacial Radiology among colleagues in specialist training, MSc- and PhD studies.

Approximately 30 juniors will have the opportunity to meet, learn, exchange experiences and to network. You will find the admission criteria in the following pages. The applicants will be asked to share their experiences of the meeting by preparing a report that they can present at their home departments. Further, a report from the meeting will be presented to the EADMFR members during the ECDMFR in Cardiff, UK in 2016.

We believe that the meeting will provide an excellent opportunity for the participants to meet lecturers and colleagues from various countries and to share their knowledge and experiences. We also hope to create a memorable and rewarding experience for all participants.

The decision to perform a second meeting was taken after the successful 1st Junior Meeting in Umeå, Sweden, 2014, where 30 junior EADMFR members participated. To give as many juniors as possible the opportunity to participate, only those who did notparticipate in the 1st Junior Meeting will be accepted.”

Sincerely,
Eva Levring Jäghagen
Chair of the EADMFR Junior Committee

Felicitari studentilor mei din grupul de cercetare “ENDO research” pentru primul premiu obtinut la un congres international!

Monday, December 9th, 2013

In aceasta toamna, in cadrul cercurlui stiitific de endodontie de la facultate,  am pus bazele unui grup de cercetare pentru studenti denumit ” ENDO research”, cinci studentii fiind acceptati in acest grup pentru inceput: Codruta Pop, Roxana Hojbota, Petronela Moisa, Felix Hoble si Sergiu Spataru, toti din anul 4 Medicina Dentara UMF Cluj. Am lansat patru directii principale de cercetare care au majore implicatii si aplicatii practice clinice:

  • adeziune la dentina radiculara corelata cu prezenta pivoturilor din fibra de sticla,
  • rezistenta la forte a dintior tratati endodontic si restaurati coronar,
  • analiza CBCT a cazurilor esec si retrat endo
  • managementul dificultatilor intampinate de studenti corelate cu ergonomia tratamentelor endo.

Pentru inceput, am demarat cetava studii pilot care au fost realizate de studentii din grupul de cercetare in colaborare cu partenerii nostri, chimist cercetator Gabriel Furtos si dr. George Nicula de la  Institulul de Chimie “Raluca Ripan” din Cluj si  respectiv,  Catedra de Biologie Celulara si Moleculara UMF Cluj. Rezultatele preliminare acestor studii  au fost prezentate in premeira in cadrul celei de-a 9-a editii a congresului International pentru studenti, STOMis 2013, 5-7 Decembrie, Iasi:

1. Evaluarea unui nou prototip de testare a adeziunii cimenturilor pentru pivoturile din fibra de sticla
Autori: Felix Hoble, Sergiu Spataru
Coordonator: dr. Marius Bud, Departamentul de Odontologie Conservativa UMF Cluj
2. ANALIZA MICROSCOPICA A ADEZIUNII LA DENTINA A BUILD-UP-URILOR CU SAU FARA PIVOTURI DIN FIBRA DE STICLA Autor : Codruta POP. Coautor : Asist. Univ. dr. George Nicula
Coordonator stiintific : dr. Marius BUD, Departamentul de Odontologie Conservativa
3. INFLUENŢA RESTAURĂRILOR DIN COMPOZIT ÎN CAVITĂŢI CLASA A II-A ŞI MOD ASUPRA REZISTENŢEI MECANICE LA FRACTURĂ A DINŢILOR TRATAŢI ENDODONTIC Autori: Roxana HOJBOTĂ, Petronela MOISĂ
Autor: Codruţa POP. Coordonator: Asist. univ. dr. Marius BUD
4. Atitudinea studentilor la medicina dentara asupra managementului tratamentelor endodontice si ergonomiei acestuia Autori: Sergiu Spataru, Felix Hoble. Coordonator: dr. Marius Bud

iasi2013

3

 

Una dintre cercetarile noastre a fost premiata in cadrul Galei de final clasandu-se pe locul 2, aceatsa prezentare fiind ANALIZA MICROSCOPICA A ADEZIUNII LA DENTINA A BUILD-UP-URILOR CU SAU FARA PIVOTURI DIN FIBRA DE STICLA, realizata si prezentata de Codruta Pop. O felicit atat pe Codruta Pop cat si intreaga echipa care i-a fost alaturi !

premiul 2 la stomis 2013 endo research cluj

grupul endo research 2013 cluj

In cadrul evenimentului ne-am intalnit cu vechi colaboratori de-ai nostri, Prof. Danisia Haba, titularul cursului de radiologie stomatologica din UMF Iasi si trezorierul Asociatiei Europene de Radiologie dentomaxilofaciala ( EADMFR) cu care vom mai colabora in viitor pentru a organiza si sustine urmatorul congres european de radiolgie care va fi organiza in 2014 in Cluj, pentru prima data in Romania. Prof. Haba a sustinut un curs despre imagistica sinusurilor maxilare in cardul STOMIS

endo research si prof. danisia haba la STOMIS2013

 

Profesorul Academician Andrei Iliescu a prezentat in cadrul congresului tema  managementului hipersensibilitatii dentinare si ne-a surprins placut  prin incurajarile publice pe care le-a adresat in cadrul prezentarii grupului nostru de cercetare. Multumim mult si speram sa continuam la fel de bine cum am inceput!

1prof iliescu

 

In paralel cu STOMIS a avut loc si conferinta de final al proiectului finatat din fonduri europene si coordonat de doamna decan Prof. Norina Forna pe care tin sa o felicitam pentru modul in care a reusit sa doteze prin acest proiect  facultatea la standarde intalte si sa impuna la Iasi o viziune asupra dezvoltarii si educatiei  bazate pe tIMG_1672ehnologie si practica pe simulatoare inca din primii ani de facultate .

 

 

Multumim organizatorilor de la  SSS Iasi si in special Dianei Buturca care este coordonatoarea departamentului stiintific studentesc si care, spre bucuria noastra, anul acesta universitar se afla cu o bursa ERASMUS de un an in Cluj unde speram sa se alature in viitor grupului nostru.

IMG_1768

IMG_1667

Al 16-lea Congres al Societatii Europene de Endodontie (ESE) Lisabona, Portugalia. Episodul2: Resorbtii. Decizia de retrat

Monday, September 30th, 2013

In acest an congresul ESE a fost organizat in Lisabona, Portulagia dupa ce ultima editie de acum doi ani a fost la Roma iar viitoarea va fi la Barcelona in 2015.

         In ziua a doua a congresului tema care mi-a atras atentia a fost cea a resorbtiilor deosebit de profesionist prezentate si tratate de profesoriii Haapasalo (Goteborg) si Lambrechts (Leuven).

IMG_0539

        Resorbtiile reprezinta o patologie frecvent intalnita de catre endodonti. Profesorul Markus Haapasalo de la universitatea din Goteborg a trecut in revista cauzele aparitiei resorbtiilor interne si externe si a prezentat cateva cazuri de resorbtuii externe situate apical su sub nivelul crestei alveolare rezolvate prin ridicare de lambouri si realizare de obturatii cu MTA, Cimenturi de bioceramica si biodentina. Se stie ca MTA-ul are multe dezavantaje, cel mai usor de remarcat este faptul trebuie mixat si ca are marimea particulelor de pulbere mare neputand fi aplicat in seringa cu aplicator subtire. Problema s-a rezolvat odata cu aparitia EndoSequence Root Repair Material (RRM) (Brasseler USA) care vine direct mixat in seringa, usor de aplicat , foarte radiopac, hidrofilic si mult mai ieftin decat MTA-ul. Materialele bioceramice vor incepe probabil sa castige teren din cauza proprietatilor net superioare fata de matarialele clasice dar si datorita costului scazut. Mai mult, in studii pe animale cu reactii periapicale induse, rata de reparatie a fost cu 20% mai mare in cazul bioceramicelor decat in cazul MTA-ului. Acestea sunt si ideile transmise de Prof Syngcuk Kim in cadrul simpozionul de microchirurgie periapicala care recomanda bioceramica pentru inchiderea perforatiilor, realizarea obturatiilor retrograde sau a reparatiilor resorbtiilor interne sau externe
Tot despre resorbtii a vorbit si profesorul Lambrechts de la KU Leuven (BE) care are preocupari majore in histologia si tratamentul resorbtiilor.IMG_0510
        Profesorul Wesselink (ACTA) a incercat sa analizeze argumentele pro si contra pentru a retrata un dinte necorespunzator obturat endodontic, cu leziuni periapicale insa fara simptomatologie. Parerile sunt mereu impartite referitor la aceste cazuri. Cei care sunt PRO ar afirma ca oricand leziunea se poate acutiza, ar putea afecta starea de sanatate, afecta rezistenta. Din pacate pentru aceste argumente nu exista date stiintifice doar simple observatii, subiective in funtie de individ si de medic. Daca accepatm date publicate ca 20-50% dintre pacienti prezinta dureri posttratament endodontic iar 5% dintre acestea sunt severe (Genet JM 1986) si ca dupa instrumentarea canalelor apar fisuri ( in 1,3% dintre cazuri la preparare manuala si la 19% dintre cazurile preparare rotativ) atunci am inclina sprea a nu recomanda retratamentul cazurilor asimptomatice.

IMG_0636

Sanatatea este insa greu de contabilizat. Peste toate aceste motive se suprapune si dorinta si argumentele pacientului care nu pot fi deloc trecute cu vederea, acesta fiind un factor de decizie. Este interesant de analizat un concept extrem de cunoscut in lumea endodontica potrivit caruia endodontia are ca scop prevenirea sau eliminarea parodontitei apicale. Cat de riguroasa este insa identificarea afectiunilor periapicale atat timp cat de aproape 100 de ani am folosit radiografii 2D despre care imaginile CBCT ne arata acum atat de clar ca am fost pe o pista falsa departe de realitate ( cu 20-30 de procente chiar).

Regula bunului simt pare sa primeze si in acest caz. Wesselink indica retratarea dintilor asimtomatici doar in masura in care la acel dinte se intentioneaza si alte tratamente, adica se intervine pe el, nu in alte cazuri.

un scurt film despre ESE Lisabona si echipa din Cluj

Al 16-lea Congres al Societatii Europene de Endodontie (ESE) Lisabona, Portugalia. Episodul 1: CBCT

Monday, September 30th, 2013

In acest an congresul ESE a fost organizat in Lisabona, Portulagia dupa ce ultima editie de acum doi ani a fost la Roma iar viitoarea va fi la Barcelona. Am putea crede ca este o latinizare a endodontiei; se prea poate avand in vedere numarul mare de somitati din Italia si America Latina.

IMG_0617
Ca la majoritatea congreselor ziua premergatoare a fost dedicata cursurilor precongress:

  • The extracellular matrix of biofilms, why is it so important?
  • Cone Beam Computed Tomography in Endodontics
  • Conventional and surgical retreatment: decision making and new ultrasonic instruments
  • How to perform root canal shaping in continuous rotation with a single file? The One Shape concept

Am ales sa particip la cursul de CBCT care a inceput cu un scurt intro sustinut de Shanon Patel (UK) si a continuat cu prezentarea lui José Manuel Sacramento. Acesta a facut in inceputul prezentarii cateva consideratii generala referitoare la CBCT mentionand riscul la malignitate datorat radiografiilor dentare, 1 la 100.000-350.000 si doza de radiatie pentru o scanare CBCT cu FOV mic recomandat in endodontie 19microSv. Cazurile prezentate s-au axat pe evaluarea imagistica CBCT a resorbiei radiculare masive consecutiva tratamentelor ortodontice cu aparate fixe. Urmatoarea prezentare a apartinut lui Shanon Patel () care aplica un protocol imagistic indraznet, care a scindat sala in doua tabere: realizeza de scanari CBCT preoperator pentru toti dintii cu exceptia frontalilor superior si caninilor inferiori. Argumentul adus de acesta celor care sustineau ca acest protocol expune pacientul la o doza prea mare de radiatii a fost un calcul elocvent: pentru 3 radiografii periapicale si una ocluzala necesare pentru detectia fracturilor, se cumuleaza o doza de 11microSv, in timp ce un protocol imagistic cu o radiografie periapicala si o scanare CBCT cu FOV mic cu jumatate de rotatie cumuleaza in total 15,5 microSv. Cazuistica prezentata inludea un numar mare de cazuri de molari inferiori cu prezenta canalului mediu pe radacina meziala. Referitor la investigarea fracturilor radiculare.

IMG_0530

Urmatorul vobitor a fost urmasul profesorului Wesselink, Hagay Semesh, seful catedrei de endodontie al Facultatii de Stomatologie din Amsterdam (ACTA) care si-a axat prezentarea pe analiza scorului periapical ( PAI) introdus in anii 70 de Dag Ostravik si validat la acea vreme pentru incisivi centrali superiori dar care in prezent este folosit pentru a evalua reactiile periapicale la toate tipurile de dinti. Semesh propune adoptarea unui scor similar insa bazat pe imagistica CBCT care este mai elocvent si mai apropiat de realitate sustinand ca PAI bazat pe imagistica 2D nu ar mai trebui folosit de endodonti. Paul Lambrects, seful catedrei de endodontie de la KU Leuven (Belgia) a avut o prezentare in stilul sau specific foarte alert cu multe cazuri extrem de interesante pozitionanadu-se pe o pozitie selectiva in ceea ce priveste scanarea CBCT a cazurilor. Lambrects a insistat pe cautarea efectelor farcturii vizibile pe imaginile CBCT, si nu a fracturii in sine.
Prima zi a congresului a adus in cele 3 Sali de prezenatri in paralel mult peste o mie de participanti majoritatea tineri. Ne-am intalnit si colegii romani din celelalte orase astfel incat in poza de grup am fost peste douazeci. Un scurt lant de prezentari CBCT si in prima zi. Dr. Shanon Patel a prezentat diferenta intre radiografiile 2D periapicale si CBCT in ceea ce priveste specificitatea ( 1 la 1) si senzitivitatea (0,35 la 1). Astfel se explica de ce rata de depistare a patologiei periapicale este cu 11-39% mai mare folosint imagini CBCT decate radiografii. Paula Silva gaseste o rata chiar de 44% mai mare pe studii realizate la caini. Putem fi siguri ca orice rata de succes a tratamentelor endodontice analiata cu radiografii 2D va scadea cu 20-30 de procente daca analiza se face prin scanare CBCT. Acest lucru este confirmat si intr-un studiu a lui Liang si MK Wu din 2012 in care sucecsul raportat prin analiza radiologica este de 51% dar scade la 38% prin evaluare CBCT. Ne intrem ataunci cate relevanta au studiile pe care noi le luam ca referinta din revistele ISI de specialitate?

O alta problema care se ridica este de ce apar reactii periapicale dupa tratamete endodontice la dinti vitali per primam (0,8% rata de esec evaluata cu radiografii si 1.3% la evaluare CBCT). Logica ar spune ca facem contaminare in tipul realizarii tratamentului. Dezinfecatrea conurilor de GP, schimbarea manusilor cu care adunam folia de diga sa realizam radiografia, dezinfecatrea dintelui in lucru dupa aplicarea foliei si multe altele ar putea rezolva aceste probleme.
Dr Sashi Nallapati (Kingston, Jamaica  ) indica alegerea rezolutiei scanarilor CBCT in functie de stucturile anatomice de identificat, astfel, pentru a detecta o structura de 0,2mm va trebui aleasa o marime a voxelului dubla, adica de 0,4 mm. UN studiu realizat de Flares Barto indica ca rata de detectie creste de la 60% pentru un vozel size de 0,2 mmm la 93% pentru un voxel size de 0,125 mm. Artefectele sunt des prezente pe imagistica CBCT si aceasta problema va mai persista probabil multa vreme, singura cale de a face diferenta intre artefact si o structura anatomica reala fiind posibilitatea de a identifica aria pe sectiuni din toate cele 3 planuri. Sashi Nallapati a prezentat cateva cazuri de tratamente endodontice la densinvaginatus.
un scurt film despre ESE Lisabona si echipa din Cluj

 

 

Romanii campioni la tratamente endodontice si parodontite apicale

Sunday, October 28th, 2012

Putini dintre pacientii nostri  nu au  avut de-a face niciodata cu un nerv rebel dintr-un dinte care a impus la un moment dat tratamentul endodontic? sau  ceea ce toata lumea numeste scos de nerv si obturatie (plomba) radiculara sau pe canale. Mai mult, daca infectia din interiorul dintelui s-a extins iesind spre osul din jurul varfului radacinii, atunci cu siguranta aceasta experianta a ramas in mintea fiecaruia, necesitand poate mai multe vizite la dentist sau, in cazuri mai grave, chiar o rezectie apicala.

Chiar daca statistic, sansa de  reparatie a osului afectat este departe de a fi 100%, de cele mai multe ori, in urma unui tratament corespunzator realizat, simptomele se remit, osul se repara, iar dintele reintra in “exploatare” normala, iar dupa o vreme chiar uitam sau avem dificultati in a ne aminti daca a fost sau nu tratat pe canele. Nicio problema insa, deoarece pe radiografii se poate vedea daca un dinte a fost tratat pe canale si in ce masura osul din jurul radacinii este reparat sau din contra,  prezinta parodontita apicala.

Frecventa acestor tratamente endodontice difera in funtie de multi factori unul dintre acestia fiind si zona geografica cu specificul ei ( incluzand educatia, stilul alimentar, puterea economica etc).Exista multe studii statistice care, analizand radiografii ale pacientilor, ne prezinta frecventa  dintilor care au fost tratati pe canele, calitatea tehnica la care acestea au fost realizate, gradul de reparatie a osului sau alte informatii care pot fi relevante pentru o comunitate dintr-o  anumita arie geografica.

Deoarece in Romania s-au publicat doar doua astfel de studii, unul in Bucuresti si altul in Iasi, am decis sa realizam un astfel de studiu si in Cluj. Rezultatele preliminare le-am prezentat in iunie 2012 in Leipzig, in cadrul Congresului Academiei Europene de Radiologie Orala si Maxilo Faciala din care fac parte din 2006. Pe scurt, concluzia studiului a fost ca frecventa dintilor tratati endodontic este mai mare la romani decat in statisticile din alte tari, iar cea a parodontitei apicale si mai mare.

Care sunt constatarile voastre referitor la acest subiect? Am pus in continuare o prima varianta a textului, din pacate fara grafice si imagini din motive tehnice pe care sper sa le dibuiesc .

“Periapical health related to the quality of endodontic treatment in a Romanian urban subpopulation”

Introduction

Apical periodontitis ( AP) develops as a response to infection of the tissues in the root canal system and of the surrounding dentin.  . Apical periodontitis may still persist as asymptomatic radiolucencies after the root canals have been filled because of the complexity of the root canal system where residual infection may  persist. Furthermore, a complete seal from the coronal to the apical end of the treated root reestablishes the mucocutaneo-odonto barrier, whereas voids or leaks may present an opportunity for bacteria to establish a foothold close to the body’s interior [1]Radiographic diagnostic procedures are used for the detection and monitoring of changes in mineralization and structure of the surrounding bone [2]. Radiographs provide important information on the evolution of apical structures but also for evaluating the quality of root canal treatment [3] . Many studies analyze the apical health related to endodontically- treated teeth in different populations [4] , [5]using specific radiographic methods and criteria. However, studies on periapical health have not yet been performed in Cluj Napoca area so that we have no comparative information on the prevalence of AP.

The aim of this study was to determine the prevalence and technical standard of root canal fillings in a Romanian adult subpopulation. The study was carried out in relation to the prevalence of apical health using a retrospective analysis of digital panoramic radiographs.

Material and method

For the study, 4854 teeth have been analyzed on  digital panoramic radiographs. Two experienced observers ( an endodontist and a dental radiologist) have been independently  evaluated the  images. All operators who carried out the treatment were unknown.  Patients’ ages ranged from 19 to 87 years and patients with less than 10 teeth  and less than  one endodontic treatment were excluded.  The evaluation criteria were as following:

A) Apical periodontium status:  assessed by the Periapical Index (PAI) proposed by Ørstavik et al. [6]according to which 5 scores were attributed to the apical area of the radiographic images, as follows:

Score 1. no changes in periapical structure;

Score 2. small changes in bone structure;

Score 3. changes in the bone structure with little mineral loss;

Score 4. periodontitis with well-defined radiolucent area;

Score 5. severe periodontitis with exacerbating features.

B)      Root canal filling evaluation: adequate (completely filled endodontic  space, no gaps ) or inadequate (presence of voids, root filling 2 or more mm shorter or overfilled)[7];

C)      Presence and type of intracanal post:  Metal Post or  Fiber Post

D)     Presence of gaps between endodontic filling and post restauration

E)      Presennce of coronal sealing ( fellings or crowns).

The Kruskal-Wallis  and Mann-Whitney  tests were used for statistical analysis.

Results

Of 4854 teeth evaluated, 764  (15,7%) were treated endodontically. Female patients showed a higher prevalence of teeth with root fillings than male patients but not statistically significant (p˃0,05). Significant differences were found ( p˂0,001) for endodontically treated teeth  on patients 19-  30 years old versus 30-44 and  more than 45 years old patients, for these  two groups  no significant differences being found ( p˃0,025). Most endodontically treated teeth were found in people aged 45 to 65 years and the prevalence increased with age in this age range. The prevalence of endodontic treatment was 15,7%.

Tooth type

Of 764 endodontically treated teeth, 297( 38,8%) were frontals  and 467 (61,2%) were  lateral teeth. Endodontic treatment was most frequent in maxillary premolars and frontals, whereas mandibular incisors showed the lowest prevalence.

Endodontic filling quality associated with  apical periodontitis (AP)

Out of 764  root filled,  47,3% presented  apical periodontitis ( score  >1)  and 50,4% were considered technically inadequate. There was a significant correlation between the presence of periapical pathology and inadequate root-canal fillings. Inadequate root canal fillings are 11,71 times more frequent found in association with teeth  presenting also apical parodontitis, p˂0,001.

Post restoration type associated with  apical periodontitis (AP)

Metal posts were presented in 28,7% of endodontically treated teeth and 52,2 % of them also showed  apical parodontitis. Meanwhile fiber post were presented in 1% of analyzed teeth and  25% were associated with apical parodontitis. The periapical score of treated teeth with no posts were between the two categories ( FP and MP). Teeth  with MP showed the poor apical score (PAI = 1,99) comparing with Fp or no post,  p˂0,016.

Relation gap  between the remaining root canal filling and the post restoration

AP associated with high scores is statistically significant on  teeth presenting a gap  between the remaining root canal filling and the post restoration  , p˂0,05. In teeth with endodontic treatment and post restoration, there were 127 teeth that had no gap between the remaining root canal filling and the post restoration and the AP rate was 8,1%. There were 93 ( 42%) teeth that had a gap between the remaining root canal filling and the post restoration. Of these teeth, 48 (51,6%) had periapical changes.

Coronal sealing

Unsealed crowns showed the mean score statistically significant (2,61)  comparing with teeth coronally sealed with fillings ( 1,63) or crowned teeth ( 1.85)  p˂0,001.

Discutions

Our data shows a high prevalence of endodontic treatment comparing with other published studies (Loftus et al. found a prevalence of  2% [8] ; Kamberi et al. reported in 2011 a prevalence of 2,3% [9] ; Peters reported in 2011 a prevalence of 4,8% [10] ). This may be related to the fact that patients avoid going to dentist in early stages of tooth decay. Unfortunatelly there are no published studies on the prevalence of endodontic treatment in Romania.  The high rate of maxillary frontal teeth endodontically treated  may be related to the fact that molar edentation has a high prevalence in Romanian patients[11] .

The prevalence of apical periodontitis among root canal-treated teeth in the study population was 47,3, higher than other studies ( Lopez, 2012 reported a prevalence of 26%; Persic, 2011 et al. found a prevalence of 25,5-46,2 in different teeth type;  Peters et all reported a prevalence of 24,1% ; Sim, 2010 reported a prevalence of 22.8% [12]; Kabak,2005 reported a prevalence of 45% [13]. Lupi et al. reported in 2002 a prevalence of 31,5% [14], Ozbas et al. reported in 2011 a prevalence of 37,99% [15]) Studies of AP prevalence made on Romania population from other regions ( Bucharest and Moldavia) shows data similar to our study ( Cotrut et al. in 2011 reported a prevalence of 57,19% [16] ; Melian & Salceanu et all in 2009 reported a prevalence of  55,4% ). This may be related to the fact that the bad initial periapical status of patients going to dentist in a late stage of  pathology, so, the success rate can fall if there is an initial periradicular lesion[17]. Other reason could be  the fact that rubber dam is not used routinely by dental practitioners for root canal treatment with negative impact on treatment outcome. The prevalence of AP is even high on teeth with inadequate canal filling, being 79% in our study ( Al-Omari reported in 2011 the AP  prevalence of  87% for inadequate RCF [18]) or, if CBCT scan is used for evaluation. Estera et all detected  AP in 397 teeth (38.92%) by periapical radiography and in 614 (60.19%) by CBCT scans (p<0.001) [19].

The poor apical score ( PAI = 1,99)  associated with the presence of a MP could be explained by being used in extend coronal distructions with less amount of remaining dentin  after preparation [20]. Fiber post showed better periapical scores (PAI =1,25) then MP or then teeth with no posts. One reason may be the fact that fiber post use  resin cements for lutting who  tend to leak less than other cements [21], [22], [23] Mats et al. advocated that teeth with posts more often had apical periodontitis than other teeth [24] . Tronstad et al. showed that the presence of a post had no influence on the state of the periapical tissues except where the length of the residual obturation was less than 3mm (Boucher et al, 2002; Eckerbom et al, 1991; Kvist et al, 1989). Anyway the type of post and core is not relevant to survival rate of endodontically treated teeth [25], [26].

It was  advocated that the success rate of good endodontic treatment was significantly affected by the the presence of a gap who increase the risk of periapical inflammation [27], [28]. Our data indicated that  teeth presenting a gap are  6 times more frequent associated  with periapical imflamation.  AP is also influenced by the gap diameter , a larger gap resulting in  greater unfavorable outcome. Anterior teeth treatments are associated with a more favorable outcome than that of posterior teeth[29] , [30].

Poor  crown sealing could  result in bad  periapical score more often than poor endodontic sealing [31]. No statistically significant differences were found between the AP and coronal sealing methods (composites /amalgam fillings or crown/bridges), p˃0,025. Hommez et all found significant differences between amalgam and composites coronal sealing associated with AP composite-restored teeth exhibited apical periodontitis in 40.5% of cases whilst amalgam-restored teeth had apical periodontitis in 28.4% of cases [32].

CONCLUSION

For endodontically treated teeth, poor clinical outcomes may be expected with adequate root filling and inadequate coronal restoration or inadequate root filling and adequate coronal restoration, but  there is no significant difference in the odds of healing between these two situations.

Radiografiile digitale intraorale- 5 motive pentru a le folosi inca de azi

Saturday, June 23rd, 2012

La fel cum în arta fotografică s-a trecut de la fotografia pe film şi hârtie la cea digitală şi prelucrarea pe calculator, la fel şi radiologia stomatologică trece încet de la filmul convenţional la radiografia digitală. Daca ni se realizeza o radiografie digitala, vom fi surprinsi sa observam ca medicul va folosi  un tub Roengen normal si va plasa in cavitatea orala o placuta nu prea mult diferita de filmul cunoscut de noi. Da asa este,  deoarece pentru a realiza o radiografie digitală se foloseste acelaşi emiţător de radiaţii X ca in cazul  filmului convenţional, însă cu modificarea setărilor astfel încât timpul de expunere să fie mai scurt si doza de radiatie mai mica.

.

Exista doua mari categorii de senzori digitali care pot inlocui filmul conventional:

A) senzorii rigizi CCD (Cf. engl. charge-coupled devices) ( Fig. 1) similari celor din aparatele de fotografiat digitale, atat de banale in ziua de azi si sunt cel mai des utilizati de medici.  Pentru a realiza o radiografie dentara acesti senzori se plaseaza in cavitatea orala in locul filmului fiind conectati printr-un cablu la un calculator. In momentul realizarii radiografiei (expunerii la radiatia X), receptorul va prelua imaginea dintilor si o va transmite calculatorului putand fi vizualizata aproape instant de catre medic.  Acesti senzori exista in prezent si in varianta wireless.

B) placutele de stocare a imaginii flexibile ( PSI; engl. PSP) ( Fig 2)  care sunt aproape identice ca aspect cu filmele conventionale, diferenta fiind ca, imaginea se memoreaza pe ele fara a fi vizibila cu ochiul liber, pana in momentul scanarii pentru a putea fi vizualizata pe calculator. Dupa scanare placuta se reseteaza si poate fi utilizata pentru o noua radiografie.

De ce ar fi nevoie de radiografii digitale pe care sa le vedem pe calculator?

1. Radiografia digitală aduce pacientului beneficiul unei doze de radiaţie mult scăzute. Cercetările în domeniu ale lui Haring şi Howarten atestă o reducere a radiaţiei de până la 80% în momentul expunerii senzorului comparativ cu filmele, acest fapt datorându-se proprietăţilor senzorului, care îl fac mult mai sensibil la fotonii radiaţiilor X [1]

2. posibilitatea prelucrarii imaginii pe calculator este, unul dintre cele mai mare avantaje pe care imagistica digitală le are asupra filmului convenţional.

3. calitatea imaginii obtinute. Majoritatea senzorilor digitali existenti in prezent pe piata au o rezolutie a imaginii net superioara filmului conventional ( 12 perechi de linii/mm). [2]

4. Economia de timp reprezintă un avantaj esenţial, mai ales în cazul sistemelor CCD care permit afişarea imaginii imediat după expunere.

5. Ecologic (neinvaziv pentru mediu) Nu sunt folosite substanţe chimice pentru developare.

Senzorii CCD

În anul 1982, stomatologul francez Francis Mouyen din Toulouse, în colaborare cu firma Trophy Radiologie (Croissy Beaubourg, Franţa), a conceput primul aparat pentru achiziţie digitală a imaginilor radiografice, numit RadioVizioGraf (RVG). De atunci, piaţa a evoluat exponenţial, astfel încât rezoluţia imaginilor captate cu noii senzori a depasit  în prezent  40 pl/mm.

Detectorii utilizati în metoda digitală directă de achiziţie a imaginilor sunt fabricaţi din mai mulţi capacitori pe bază de silicon cu puritate crescută, formând o matrice bidimensională.

Receptorii CMOS şi TFT (Cf. engl. Thin-Film Transistor) sunt similari CCD-urilor, însă diferă de aceştia prin modalitatea de citire a pixelilor. Ca mod de prezentare nu exista nicio diferenta pentru utilizator intre cele 3 tipuri de senzori digitali ( Fig. 1) .

Receptorul primar din acest senzor este un ecran format dintr-un cip matriceal special conceput pentru receptarea radiaţiilor X. Doza minimă de radiaţii pe care senzorul o poate suporta, fără o perceptibilă degradare a performanţelor, a fost determinată a fi 50 Gy, ceea ce corespunde unui număr de 100000 expuneri radiologice normale.

Senzorii PSI  ( placute de stocare a imaginii)

În 1981, Fuji Corporation (Tokyo, Japonia) a introdus, pentru prima dată, plăcuţele de stocare a imaginii, care însă abia în anii 1990 au fost integrate efectiv în procesul imagistic de realizare a radiografiilor digitale intraorale, odată cu lansarea pe piaţă, în 1994, a sistemului DIGORA® Optime (Soredex, Helsinki, Finlanda) cel mai bine vandut sistem pana in prezent,  care este disponibil pe piata si in Romania. Achiziţia digitală a imaginilor radiologice cu ajutorul PSI ( Fig. 2)  este considerată o metodă imagistică indirectă în virtutea faptului că informaţia este captată în format analogic – asemenea filmului – şi convertită, apoi, în date digitale prin procesul scanării. Senzorul de tip PSI are o grosime şi o flexibilitate comparabilă cu cea a filmului convenţional ceea ce constrituie un mare avantaj in utilizarea clinica. În funcţie de echipamentul utilizat, timpul necesar realizării unei radiografii poate varia între 5 şi 30 de secunde [3].

Utilizarea PSI este caracterizată de manipularea facilă şi discretă a senzorului, în comparaţie cu CCD/ CMOS/ TFT , care au o grosime şi o rigiditate mai mare decât cele ale filmului convenţional şi PSI.   PSI pot fi utilizate, teoretic, la infinit, dar unele studii arată că, după un numar mare de utilizari ele îşi pot pierde capacitatea de a oferi o imagine la o calitate corespunzătoare pentru un diagnostic corect. .

In contextul celor prezentate mai sus putem conclude ca intrebarea majora  atat pentru medici cat si pentru pacienti nu este „ de ce   radiografii digitale?” ci „de cand incep si eu sa utilizez  radiografii digitale?”

Dr. Marius Bud

Doctor in stiinte medicale , domeniul imagistica digitala

Bibliografie:

1. Haring J, Howarten L. Dental Radiography Principles and Techniques. 3rd Edition. Philadelphia: Elsevier, 2006:351-352.

2. Doudibertiere L, Etienne G. Tratament des images radiographiques numerises. Modification. Amelioration. Inf Dent 1991;25(12):36-40.

3. Marius Bud, Floarea Fildan „ Bazele radiologiei digitale stomatologice” Editura Alma Mater 2008

single GP cone….ori mai multe? pe canale curbe si inguste de molari

Monday, November 30th, 2009

Acest articol ar putea fi incadrat la categoria ” Pierdut la spate…..regasit la fatza” 🙂 Mai precis, cercetarea in sine am comis-0 chiar dupa absolvirea facultatii in cadrul unei burse guvernamentale la Facultatea de Stomatologie din Amsterdam la catedra de endodontie condusa de profesorul Wesselink, un nume sonor al endodontiei mondiale. Am facut cercetarea si am redactat  o schema de articol care a ramas uitata pe laptopul meu pana anul asta cand am reinviat-o si trimis-o la o revista sa publice articolul.

Cu stagiul meu la facultatea asta ar fi o poveste de jungla  :))in care eu ma miram de ce-mi aratau ei (eu nici nu vazusem diga sau alte jumbuslucuri endodontice pe la facultatea noastra din cluj ) iar ei se mirau de ce auzeu de la mine (cum lasam noi dinti deschisi si cum infigem un con de gutaperca in endometazona din canal). Dupa trecerea mirarii am pornit la treaba si impreuna cu profesorul si cu Min Kai Wu, mana lui dreapta in cercetare, am pus la punct un protocol care avea ca scop sa analizeze cum e mai bine sa obturam canalele inguste si curbe de molari inferiori: cu ce sigilant si, respetiv, daca punem un con sau mai multe conuri de GP si le compactam lateral la rece. Pe cand credeau dumnealor ca m-au dat pe brazda, tanarul cercetator roman loveste din nou: le explic eu ca in Romanica majoritatea medicilor pun pe canale endometazona si un con de GP si ca eu as vrea sa includ in studiu si o grupa obturata ….ca la noi. In final oamenii accepta si mi-au comadat special pentru mine endometazona de la septodont.

Zis si facut: preparat cum se cuvine 80 de molari extrasi cu radacini curbate, mai mult sau mai putin, media curburii a fost de 38grade. facut 4 grupe de cate 20 fiecare, si obturat cu AH, Ez Fill si GP ( o grupa cu compactare laterala si una cu un singur con) si grupa mioritica cu endometazana si conul singuratic.

Partea practica a fost pe cat de greu de realizat si minutioasa in unele faze pe atat de haioasa in altele. Haiosenia a rezultat din montarea specimenelor in dispozitivul pentru testarea transportului fluid unde nici daca eream instalator sau angajat la regia de apa canal nu cred ca m-as fi descurcat  mai bine. 

dispozitiv de testare a transportului fluid prin obturatia endodontica

dispozitiv de testare a transportului fluid prin obturatia endodontica

Am pus dintelelui cate un furtun cu apa la fiecare capat ( coroana + radacina) si printr-un capat bagam presiune de 0.6 atmosfere iar la celallalt capat punem o pipeta cu o bula de aer. Daca la presiunea trimisa prin furtun si implicit prin dintele obturat pe canal, bula de aer din pipeta se deplaseaza inseamna ca ….bingo….prin obturatia endo lichidul trece fara probleme, deci la fel si bacteriile. Prin urmare, asadar, si in concluzie daca inchiderea coronara a dintelui nu e buna, bacteriile din saliva zburda direct spre apex si ridica sus stegurile pe care scrie mare ” esec endodontic” . Dispozitivul asta e patentat de Min kai Wu si nu e deloc complicat insa permite sa analizezi o chestie de importanta majora in endodontie:  poate trece sau nu ceva de-a lungul obturatiei facute de tine? asa ca traiasca cel care l-a inventat!

Min Kai Wu de la ACTA Amsterdam

Min Kai Wu de la ACTA Amsterdam

Am tras si un photo session radiografic din incidenta mezio-distala si vestibulu orala, asta in ideea ca molarii inferiori au canalele ovale si pe incidenta V-O pe care o facem clinic toata obturatiile par superbe pentru ca se suprapun multe planuri fiind diametrul mare al canalului. Confimat si pe studiu.

Concluzia e clara: grupa obturata mioritic a dat rezultate mai slabe pentru am descoperit mai multe goluri pe radiografii. iar proportia specimenelor care au permis scurgeri la testarea transportului fluid a fost mult mai mare decat la celelalte grupe.

Cam asta ar fi pe scurt. daca aveti chef de mai multe detalii, articolul e publicat in Oral Surgery, Oral Medicine, oral pathology, Oral radiology and endodontology, vol 108, issue 6, pag 946. December 2009

http://www.ooooe.net/article/S1079-2104(09)00530-7/abstract

————————————————————————————-

The quality of single cone and laterally compacted gutta-percha fillings in small and curved root canals as evidenced by bidirectional radiographs and fluid transport measurements

Received 20 April 2009; accepted 24 July 2009. published online 29 October 2009.

Objective

The aim of this study was to examine the quality of root fillings in small and curved root canals using bidirectional radiographs and fluid transport (FT) measurements.

 

Study design

Root canals in eighty 38°-curved mesial roots of mandibular molars were prepared using a balanced force technique. Samples were divided into 4 groups of 20 each and obturated by either the cold lateral compaction (LC) or the single cone (SC) technique, using either epoxy resin–based or zinc oxide–eugenol sealers. Bidirectional (buccolingual and mesiodistal) radiographs were acquired from each root. The voids along the root filling were assessed. The FT along the root filling was measured using an FT monitoring device. The differences between the groups regarding FT and the bidirectional radiographic score were analyzed by means of a Kruskal-Wallis test. The correlation between the FT values and the radiographic scores were analyzed using a Spearman test.

 

Results

Three groups of LC or SC fillings containing epoxy resin–based sealers exhibited similar radiographic scores and FT values (P > .05). The group of SC fillings that contained zinc oxide–eugenol sealer had worse radiographic scores than the other groups (P = .047). The bidirectional radiographic scores and the FT values for the 80 filled roots were strongly correlated (r2 = 0.519; P = .00001).

 

Conclusion

Root fillings of similar quality were confirmed in small and curved root canals filled using either a single cone or laterally compacted gutta-percha and epoxy resin–based sealers.

 

 

 

(more…)

putem gasi golurile din masa obturatiei endodontice?

Saturday, September 26th, 2009

Cam la asta ma gandeam eu cand cei din Leuven, unde eram cu o bursa, m-au intrebat de ce-am batut eu atat cale de la Cluj! Curiozitatea mea era cat de mare trebuie sa fie un gol din obturatie astfel incat sa-l putem observa pe radiografii si, respectiv, de la ce dimensiuni in jos el nu mai este vizibil.

Stabilirea protocolului de cercetare a fost o adevarata hernie cerebrala la care toti cinci din echipa incercam sa gasim cea mai simpla cale de crea in obturatia endo goluri de marime cunoscuta astfel incat sa stim care este marimea maxima vizibila pe radiografii! atunci mi-am amintit ce m-a invatat un unchi de-al meu electrician: mereu o litza de sarma salveaza situatia!  Asa ca acest studiu l-am realizat inserand in obturatia endo diferite diametre de sarme pe care le-am scos dupa priza sigilantului pentru a crea golurile. 

Articolul a aparut in numarul din august  2009 al International Endodontic Journal si se numste “Void detection in root fillings using intraoral analogue, intraoral digital and cone beam CT images”

http://www3.interscience.wiley.com/journal/122504554/abstract 

 

ABSTRACT

Aim To compare void detection in root fillings using different radiographic imaging techniques: intraoral analogue, intraoral digital and cone beam CT (CBCT) images and to assess factors influencing small void detection.

Methodology Two straight root canals in canine teeth were prepared. Calibrated steel wires of five different diameters (200, 300, 350, 500, 800 μm) were inserted respectively in the canal after the injection of a sealer. To simulate filling voids of known dimensions, the wires were removed after the sealer had set. Each sample was imaged, using a Minray X-ray tube (Soredex, Helsinki, Finland) at optimal clinical settings combined with Vistascan PSP (Dürr Dental, Bietigheim-Bissingen, Germany), Digora Optime PSP (Soredex), Sigma CCD (Instrumentarium, Tuusula, Finland) and E-speed films (Agfa-Gevaert, Mortsel, Belgium). The teeth were also imaged using CBCT (3D Accuitomo, Morita, Japan). A generalized mixed model and anova analysis were used on the acquired data (Tukey–Kramer correction).

Results There was no evidence that the factor ‘root level’ affected void detection in root fillings. ‘Void size’ was a main determining factor as all voids larger than 300 μm were determined with all techniques. For the smaller voids, there were significant differences between the 5 imaging techniques at different void sizes and different root levels.

Conclusions Void size and imaging technique were main determining factors. Voids larger than 300 μm were determined with all imaging techniques. For small void detection, all digital intraoral techniques performed better than intraoral analogue and CBCT images.

cum se vad acele Kerr subiri ISO#6 pe radiografii?

Tuesday, September 8th, 2009

Nici nu s-a incheiat bine vacanta si concediul ca stiinta ne bate la usa, defapt noi batem la usa ei! Am trimis si eu un articol spre publicare in urma cu ceva vreme la Clinical Oral Investigations! Este una dintre cercetarile facute in Leuven  la care eu tin foarte mult deoarece face parte din teza mea de doctorat iar la momentul realizarii ei a fost singurul studiu care analiza vizibilitatea acelor K de marimi  ISO #6 #8 si #10 pe mai multe tipuri de imagini digitale (PSI, CCD!)

o singura problema insa!  Nu stim scrie articole! Este intr-un fel ca si la proiectele UE, trebuie sa stii sa scrii! Abia atunci am inteles de ce din Romania nu se prea vad articole in reviste internationale serioase de Stomatologie (radiologie orala sau endodontie…..aici cunosc mai bine literatura). NU stim …..dar stim sa invatam! Coautorii mei Bart Vandenberghe si Prof. Reinhilde Jacobs m-au incurajat foarte mult sa nu lasam totul balta ci  sa exprimam aceasta cercetare in cuvinte, adica sa construim articolul astfel incat sa fie acceptat de Clinical Oral Investigations. Si a fost….

Articolul se numeste ” The use of high-resolution digital imaging technology for small diameter K-file length determination in endodontics” si il puteti accesa aici:

http://www.springerlink.com/content/702782592qm63m63/

Abstract

To assess the reliability of high resolution intra-oral photostimulable storage phosphor (PSP) and complementary metal-oxide semiconductor (CMOS) imaging systems for working length (WL) assessment of small K-files in narrow and curved root canals. Eleven narrow and curved canals from extracted molars were used as pre-test for sample-size calculation. Nineteen canals from four cadavers were used for endodontic length assessment in the final study. Small K-files (ISO size 6, 8, and 10) were introduced into the canals at prepared length. Digital intra-oral radiographs were obtained using high-resolution Vistascan® PSP plates and Sigma M CMOS active pixel sensor with a DC X-ray tube at 70 kV, 7 mA, and 0.16 s. Both image series were assessed with and without use of a dedicated endodontic filter. Three observers measured WLs for comparison to the gold standards of a digital millimeter ruler. Multiple regression analysis of the dependent measurements revealed no significant influence of imaging sensor (PSP or CMOS, p = 0.34) and image processing (p = 0.97). For ISO file size, however, there was a significant difference (p = 0.08) at a level of 10%. Observers mostly underestimated lengths using PSP but overestimated them on CMOS. Almost all radiographic measurements (96–98%) were within 2-mm deviation, while 71% to 82% deviated within 1 mm. Dedicated filtering and sensor type did not influence the outcome of WL determination of small file sizes when using high-resolution imaging sensors. WL determination with ISO file 6 did show a significant difference compared to ISO 8 and 10 but mostly for deviations <1.5 mm.

Keywords Photostimulable storage phosphor (PSP) plates – CMOS – Endodontics – Working length – Small K-files – Intra-oral radiography