Interviu pentru revista studentilor stomatologi clujeni “Molarul cuminte”

dr. marius bud1.Citeam zilele trecute pe blogul dumneavoastră că, după ce în clasa a IX-a vă doreaţi să deveniţi programator, apoi în clasa a X-a arhitect, aţi ales în cele din urmă medicina dentară. Care a fost imboldul luării acestei decizii total diferite de opţiunile anterioare, ce reprezintă medicina dentară pentru dumneavostră?

 

 

Orientarea mea profesională a fost mult timp direcționată de înclinația mea spre geometrie și desen tehnic însă, datorită unor profesori din liceu care mi-au adus și alte materii „mai aproape de suflet”, am schimbat direcția spre zona medicală, mai precis îmi doream medicină generală. Nu sunt unul dintre cei care s-au visat înca de mic copil să fie medic, nici vorbă! Medicina dentară mi-a placut abia din anul lll de facultate când am început primele materii clinice și mă bucur că din acel moment până în prezent pasiunea mea pentru stomatologie este în continuă creștere. Profesia noastră este o provocare continuă, lucrurile se schimbă într-un ritm alert, aproape că, aș putea spune, stomatologia pe care am învățat-o eu când eram student nu mai seamănă prea mult cu ceea ce învață acum studenții. Protocoalele medicale s-au rafinat, exigențele sunt mai mari, informația se updatează mult mai repede, studenții au surse de informație de înaltă calitate. Medicina dentară este o provocare frumoasă, continuă.

2. Dacă ar fi să caracterizaţi în câteva cuvinte profesionalismul în medicina dentară, care ar fi acestea?

Profesionalismul poate fi uneori greu de caracterizat și de evaluat. Este mai ușor de observat și evaluat lipsa lui. Profesionalismul înseamnă, în fiecare etapă de timp, altceva. Acum douăzeci de ani standardul de profesionalism era să realizăm tratamente endodontice fără izolare diga, obturația endodontică cu endometazonă și un singur con de GP și se iriga cu apa oxigentă. Mai poate fi azi considerat acest tratament unul profesionist? Nicidecum, avem argumente azi pentru a implementa protocoale mai eficiente din toate punctele de vedere și cu un prognostic de succes mult mai mare în timp. Mai mult decât atât, nu există rețete pentru a fi profesionist, fiecare medic își stabilește cât de mult poate, dorește, își permite să urce ștacheta în funcție de cunoștințele pe care le are, aparatura de care dispune, disponibilitatea personală la schimbare și, un lucru de care trebuie să ținem cont, profilul pacienților săi. Aproape că nu există limite superioare, ci doar minimale. Profesionalismul de bun simț în medicina dentară impune în prezent, în cazul tratamentelor restaurative și endodontice, evaluare imagistică 2D și 3D, izolare eficientă cu diga, folosirea unei forme de magnificație.

3. Poate nu mulţi dintre voluntarii Organizaţiei Studenţilor Stomatologi ştiu că dumneavostră aţi fost unul dintre fondatorii și, în același timp, coordonatorul primei ediții a celui mai important proiect din cadrul OSS, congresul DENTis; povestiţi-ne puțin despre cum s-au întâmplat lucrurile atunci. Cum vedeți evoluția congresului, care anul acesta se află la a XVII-a ediție?

În anul 2000 împreună cu colegii mei de grupă am lansat prima ediție a acestui congres și am coordonat primele două ediții ale DENTis-ului, formând o echipă de organizare și niște principii de funcționare internă care să asigure continuitatea proiectului. Ideea ne-a venit după ce am participat la un congres studențesc în Turcia și ne-am dorit să avem și noi un astfel de eveniment. Așa s-a și întâmplat. De la an la an m-am bucurat să văd cum profesionalismul  organizatoric și latura științifică au crescut. Felicit toți coordonatorii care, din 2000 până azi, au asigurat continuarea celui mai mare congres științific studențesc din România. Din păcate, noi am avut viziunea unui congres internațional și, încă de la prima ediție, am avut mulți studenți participanți din alte țări (Croația, Bulgaria, Egipt), limba oficială fiind engleza, dar am constatat că, de câțiva ani, limba oficială a devenit româna. Este un pas în spate pe care DENTis-ul l-a făcut, paradoxal, chiar acum când orașul este mai vizitat ca niciodată, când avem atât de mulți studenți străini și când dorința de integrare europeană a școlii noastre stomatologice este atât de mare. Sper ca pentru edițiile viitoare organizatorii să repună acest eveniment pe soclul internațional. Consider că activitățile de voluntariat trebuie să facă parte din educația și formarea oricărei persoane deoarece dezvoltă abilitățile de comunicare și lucru în echipă, abilități deosebit de importante pentru profesia noastră viitoare, dar și spiritul civic și filantropia, importante pentru fiecare dintre noi ca cetățeni ai unei țări europene. Am fost unul dintre fondatorii mai multor proiecte pe care împreună cu colegii mei le-am lansat în acea perioadă, și care, spre bucuria mea imensă, continuă și azi, dezvoltându-se în permanență („Balul dinților de lapte”, „Interdentis”, „Programul de profilaxie”). Această implicare a avut un impact imens asupra vieții mele ulterioare ca medic dentist pe trei planuri: social (dezvolare de abilități sociale și de networking național și internațional), management (organizațional și de echipă), științific (cercetare și publicare).

4. În perioada studenției v-ați implicat în multe proiecte de voluntariat, pe de altă parte, știm cu toții, cât de solicitantă este și facultatea; reușeați să faceți față programului intensiv de studiu și voluntariatului? Privind retrospectiv la anii respectivi, ce sfaturi ne puteți da încât să reușim să fim și buni studenți, dar și voluntari implicați în aducerea unei schimbări pozitive în societate? Având în vedere activitatea dumneavoastră ca voluntar, cum îi ajutați sau susțineti pe actualii voluntari ai organizației?

Pentru mine OSS și DENTis au fost și vor rămâne mereu aproape de sufletul meu (toți prietenii și cunoscuții mei știu asta),  având în vedere importanța majoră pe care le-au avut, fiecare dintre ele, în trecutul meu ca student. Doresc să-i felicit sincer pe voluntarii OSS pentru că se implică activ într-o asociație studențească profesională. Acest lucru dovedește existența unui bun sistem de valori și a premizei  că succesul  va apărea negreșit și  în viața lor profesională. Din păcate, experiența este greu să fie transferată, chiar și prin cele mai binevoitoare sfaturi,  ea trebuie trăita de fiecare om în parte! Vă invit, așadar, să trăiți experiențe  pozitive, implicându-vă ca voluntari activi  în OSS iar, mai târziu, în Clubul Alumni sau alte ONG-uri! Personal,  de la absolvirea facultății până în prezent mi-am oferit mereu ajutorul și sprijinul,  atât pe probleme organizatorice, științifice, cât și de fundraising. Am fondat un Club Alumni împreună cu ceilalți foști președinți OSS, formând un grup de suport permanent pentru OSS. În decursul acestui an intenționăm  lansarea unui program de traininguri destinate voluntarilor OSS având în vedere faptul că mulți dintre foștii președinți OSS sunt  în prezent atât  traineri/formatori,  cât și asistenți universitari. Cei care mă cunosc știu că sunt o persoană ușor abordabilă și deschisă atunci când este vorba de a-mi oferi sprijinul constructiv.

5. Chiar și după terminarea studiilor ați rămas apropiat de studenți, sunteți cadru didactic la facultate, iar în urmă cu câțiva ani ați inițiat și un grup de cercetare împreună cu studenții dumneavostră, ENDOresearch. De ce ați ales endodonția ca domeniu de cercetare? Cum au evoluat lucrurile de la inițierea proiectului până acum?

Debutul carierei mele ca asistent universitar a survenit  în urma încheierii doctoratului în imagistică orală în endodonție, când am realizat că activitatea științifică reprezintă un punct de interes forte pentru mine și că am disponibilitatea de a împărtași din experiența mea cu studenții. Am ales endodonția și stomatologia restaurativă deoarece sunt pe specialitatea catedrei la care lucrez și pentru că s-au aflat în aria mea de expertiză, unde puteam să am păreri pertinente despre temele de cercetare luate în studiu. Munca de asistent universitar presupune, înainte de toate, dorința  activă de dezvoltare profesională continuă și maximă  disponibilitate de împărtășire (learn & share). Studenții sunt adulți, având un grad mare de curiozitate bazată pe logica, știu exact ce vor să învețe și sunt mai receptivi la aplicațiile practice ale cunoștințelor teoretice, iar noi, ca medici dentiști care ghidăm stagiile practice cu studenții, ținem cont de aceste aspecte. Trebuie sa recunosc că până acum am avut parte, în general,  de colaborări cu studenți  deosebit de interesați în dezvoltarea lor profesională, cu care am reușit mereu să ne stabilim obiective clare și  să evaluăm îndeplinirea lor. Experiența științifică, dar și cea din OSS și din alte ONG-uri, unde am realizat management de proiect și HR, m-a ajutat să înțeleg că, a fi „de cealaltă parte a băncii” presupune extrem de multă responsabilitate,  respect reciproc între persoane, dar și respect față de protocoalele terapeutice, empatie și înțelepciune.  Mulțumesc studenților cu care am colaborat pentru că m-au ajutat să respect aceste principii si sa consolidam cercul EndoResearch.

6. Un studiu demarat de dumneavostră în 2012 spune că frecvența dinților tratați endodontic este mai mare la români decât în statisticile din alte tări, din tările nordice de exemplu. Cum se explică acest lucru? Există o legatură între frecvența tratamentelor endodontice și anumite obiceiuri alimentare, zona geografică a tării respective, nivelul de educație și importanța acordată profilaxiei de către pacienți și medici?

Prevalența tratamentelor endodontice diferă în funcție de mulți factori, unul dintre aceștia fiind și zona geografică cu specificul ei (incluzând educația, stilul alimentar, puterea economica, etc). Există multe studii statistice care, analizând radiografii ale pacienților, ne comunică prevalența  dinților care au fost tratați endodontic, calitatea tehnică la care aceste obturații au fost realizate, gradul de vindecare a leziunilor osoase periapicale sau alte informații care pot fi relevante pentru o comunitate dintr-o  anumită arie geografică. În România adresabilitatea la dentist este încă mică, motiv pentru care patologia endodontică apare frecvent ca și complicație a cariei dentare. Și prevelența defectelor osoase periapicale la dinții tratați endodontic a fost mult mai mare în studiul nostru comparativ cu majoritatea celorlalte studii, explicațiile principale fiind stadiul avansat în care pacienții se prezintă la dentist (în care apar deja și leziuni periapicale) și perioada lungă de timp în care tratamentele au fost realizate în țara noastră  fără o izolare eficientă cu diga.

7. Revenind la proiectul ENDOresearch, cât de importantă este cercetarea în pregatirea temeinică a unui viitor medic stomatolog? O asfel de muncă de cercetare desfășurată cot la cot de către cadrele didactice împreună cu studenții lor poate să aducă beneficii și facultății, chiar și universității noastre?

Cercetarea încă de pe băncile facultății este de importanță capitală indiferent de făgașul ulterior al carierei profesionale (exclusiv privată, în universități, în spitale, în țară sau alte țări) deoarece ajută la o mai bună înțelegere a profesiei, ridică multe semne de întrebare, obișnuiește viitorul medic cu o rigioare de gândire și practică. În prezent nu mai există cercetare individuală sau dacă există nu este atât de eficientă ca cea în echipe. Mi-am făcut o prioritate din a urmări perseverent  la studenții cu care colaborez implementarea și dezvoltarea unor abilități care să le asigure o mai bună dezvoltare profesională:  lucrul în echipă, tehnica culegerii și analizei critice a literaturii, a judecării și argumentării protocoalelor de lucru după care își desfășoară partea practică, a reproductibilității lor, a rigorii în execuție și analiza rezultatelor.  Mai mult decât atât, recomad și mă implic activ ca aceste rezultate să fie prezentate la reuniunile științifice studențești, astfel încât studenții să deprindă obișnuința vorbirii în public și a susținerii publice a unei afirmații sau a unui rezultat. Din păcate, pentru destul de mulți studenți prezentarea licenței este prima experiență de vorbit în public. Aceste activități desfășurate în cadrul cercului  vin  ca o completare perfectă a cunoștințelor furnizate la școală și oferă satisfacții imense atât studenților, cât și medicilor coordonatori. Am constatat în ultimul timp o creștere a interesului studenților pentru știință, lucru care mă bucură foarte mult și îi felicit sincer pe toți aceia care se implică în astfel de activități.

 

A consemnat: Manuela Taut, studenta an 2, Medicina Dentara UMF Cluj

 

Interviu pentru numarul din Aprilie 2016 al Revistei Molarul Cuminte!

Asistenta versus medic dentist in managementul cabinetului

 

 

Adesea ne intrebam cine este  managerul cabinetului nostru stomatologiuc? Eu ca medic, asistenta care stie tot, contabila etc? Magagement inseamna administrare iar manager inseamna administrator. La inceput de cariera fiecare dintre noi fie se angajeaza la un cabinet/ clinica, fie isi deschide propriul cabinet, fie renunta, pleaca din tara sau se reprofileaza. Cam acestea sunt principalele variante care se intampla in realitate. Mergand pe firul oricareia, sansa de a avea o asistenta inca de la inceput este destul de mica, din varii motive, cel mai puternic fiind cel financiar. Medicul indeplineste rol de dentist, asistenta, secretara, poate si contabila, om de marketing etc. Multi dintre noi se lanseaza in profesie ca “one man show”. Ulterior, odata cu dezvoltarea, lucrurile se clarifica iar in jurul dentistului apar asistente, secretare, contabile, PR-isti, consultanti etc.

asistenta cabinet stomatologic
asistenta cabinet stomatologic

Cele mai multe cabinete din tara sunt,  dupa cum stim cu totii, organizate in jurul unui medic care lucreaza la un scaun stomatologic si, cel mai adesea, are in jur ;)) o asistenta. Acest articol se va referi, in specia,l la aceasta situatie. Ce face aceasta asistenta?

  1. Asistare in timpul lucrului
  2. Pregatire instrumentar
  3. Evidenta stocurilor si aprovizionarii
  4. Evidenta tratamentelor si a pacientilor
  5. Secretariat si receptie

 

  • Asistarea medicului in timpul manopereleor implica cunoasterea Implica cunoasterea:

materialelor, instrumentarului, ergonomiei, protocoalelor terapeutice, comunicarii in echipa medicala.

  • Pregatirea instrumentarului presupune cunoasterea protocoalelor de dezinfectare, spalare, uscare, ambalare, sterilizare, depozitare, transport, optimizare, intretinere, organizare, inlocuire, urmarire evidente, arhivare etc
  • Evidenta stocurilor si aprovizionarea presupune familiarizarea cu activitati specifice cum ar fi: numararea si conceperea unui sistem de notare actualizabil a tuturor instrumentelor si materialelor din cabinet, verificarea acestora, realizarea comenzilor, organizarea spatiior de depozitare, receptia materialelor, analiza  nevoilor, etc
  • Evidenta documentelor pacientilor: fise, acorduri informate, consimtameinte, scrisori de trimitere, raspunsuri medicale (scris, urmarit, semnalizat, analiza necesar)
  • Secretariat si receptie:  receptie, evidenta si plati facturi, primit si dat telefoane, administrare emailuri si corespondenta, intampinarea pacientilor, remindere etc

 

 De unde invata asistenta toate aceste lucruri? Exista mai multe variante:

  • A) Scoala de asistente?
  • B) Manualul  asistentei?
  • C) De la tine, doctore?
  • D)o asistenta stie deja?
  • E) prea multe strica?

Probabil ca cei mai multi dintre voi care sunteti deja dentisti ati experiementat  varinta corecta, adica asistenta invata de la medicul cu care lucreaza.  Asadar, cum ne pregatim asistentele? Avem la dispozitie mai multe cai care ar trebui sa coexiste si sa devina obisnuinte atat pentru medic cat si pentru asistenta:

    • Cursuri teoretice
    • Traininguri, hands-on uri
    • Prezentari in cadrul echipei
    • Lectura individuala
    • Teste, evaluari periodice
    • Prin exercitiu “Live”

Conditia ca tot acest proces de invatare sa poata exista este ca asistenta  sa fie smart si dispusa  la dezvoltare.

Exista mai multe pareri referitoare la cum nivelul de pregatire si profesional a unei asistenta :

  •   Fiecare medic are asistenta pe care si-o merita
  •  Medicul este direct responsabil de educarea asistentei
  •  Cu cat fiecare dintre noi vom pregati asistente mai bune, vom avea o piata de resurse umane de calitate

Care sunt perspectivele de dezvoltare profesionala a unei asistente?

 

Daca analizam putin activitatile ei nu este greu de observat ca aproape toate sunt activitati de gestionare adica de management. Inclusiv asistarea medicului este tot o activitate de gestionare, as spune eu, gestioneaza un protocol de lucru, o sumedenie de materiale si instrumente aflate in jur, timpul pacientului si obisnuintele medicului. Asistenta cunoaste cel mai bine toate aceste aaspecte si este persoana care cuprinde ca intr-un frunos buchet de flori activitati din mai multe arii profesionale: medicale, contabile, secretariat, logistica. Este meritul unei asistenta bune sa stei sa le stapaneasca si datoria noastra sa stim sa o apreciem.

Nu stiu cate este de raspandita in tara noastra aceasta evolutie insa exista si tari in care acest drum profesional se practica si se recunoaste ca fiind viabil. Vom vedea cum vom evolua si noi.

 

 

 

 

 

mai raman ceva stomatologi in Romania?

Daca in urma cu 3 ani dentistii romani pasionati de plecarea in vest si de castiguri mai mari mergeau in UK, acum lucrurile s-au schimbat. Legislatia a devenit f permisiva pe piata muncii stomatologice. Orice absolvent roman poate munci oriunde in spatiul UE cu pregatirea pe care o are in Romania. Daca asta e bine sau nu, nu comentez……cine stie…..pricepe;) Firmele care racoleaza medici romania pentru munca in vest s-au inmultit rapid, avioanele companiilor low cost au umplut pista aeroportului din cluj, actele s-au simplificat, numarul de dentisti in Romania a crescut iar pupulatia a ramas aceesi, poate putin mai saraca! deci, sa plece dentistii Romani pentru a repara dintii strainilor la ei acasa? Se pare ca da! Multi dintre cunoscutii si prietenii mei sunt in proces de aranjare a plecarii spre Franta si Belgia mai ales. Franta este noua destinatie! Le merge rau aici? nu, nici vorba! Atunci? Poate ca romanul a devenit mai rafinat in calitatea vietii lui si isi doreste mai mult decat sa aiba bani suficienti. Mediul in care locuiesti, oamenii cu care ai de-a face, organizarea sociala din jurul tau contribui la calitatea vietii. Multi dentisti romani s-au plictisit sa lucreze la preturi de 10x mai mici decat cele din vest cand cumpara materialele si instrumentele la acelasi pret cu medicul din vest; s-a plictisit sa ia educatia sanitara a apcientului roman de sub nivelul marii, in timp ce in vest gradul de educatie sanitara a pacientilor este incomparabil mai ridicat…..deci a intervenit plictisul. si atunci…..schimbi ceva: meseria, iubita, tara, masina:)))))

Latinii spuneau: Ubi bene, ibi patria, adica acolo unde ti-e bine, acolo ti-e tara! succes la plecari si…..sper sa nu raman singur pe piata stomatologica!

Training de comunicare si La Multi ani, MB Center!

Cu totii suntem de accord (presupun) ca majoritatea conflictelor dintre oameni provin din defecte de comunicare. Suntem prost intelesi, sau se interpreteaza altfel ceea ce am spus, sau noi intelegem cu totul altceva etc…! De ce? pentru ca oamenii sunt diferiti, gandesc diferit, filtreza prin prisma propriilor experiente. Ideea este sa avem un cod comun de comunicare, sa ne cunoastem si sa stim sa eliminam impuritatile.

Acestea au fost si intentiile trainingului la care echipa MB Center a participat sambata si suminica, 17-18 Octombrie la Valea Draganului. Trainerul nostru a avut grija ca toti cei 11 membrii ai echipei prezenti si atenti, ochi si urechi, sa prinda care sunt modalitatile de comunicare eficiente si necesare muncii in echipa la MB Center dar si in comunicarea pe care o avem cu pacientii nostri!

Trainingul de comunicare a fost impartit in doua etape, prima desfasurandu-se in luna Mai in acceasi locatie, o cabana foarte draguta si cocheta din Valea Draganului avandu-l ca trainer pe Vlad Deac – Oradea . Particularitatea celei de-a doua parti a fost faptul ca am avut un trainer extern breslei, adica pe  Calin Lupo, presedintele AIESEC Cluj Napoca.

Mai mult, greutatea weekendului a fost data si de faptul ca in aceasta luna serbam 2 ani de la  lansarea MB Center. Asa se explica de ce formula a fost absolut completa, nimeni nelipsind de la sampanie si tortul de ciocolata cu doua lumani! ….si cadourile aferente :))

Sambata seara, asadar a fost petrecerea mascata MB Center- 2ani!As putea spune ca a fost un exercitiu de imaginatie pentru fiecare, iar rezultatul a fost o impresionanta si haioasa parada de personaje care de care mai savuroase, de la vrajitoare si pirati pana la contese si zane! 

Muzica a sunat din plin si din toate boxele, cu usoare influente repetitive insa, astfel incat se pare ca vechiul imn MB Center ” Nothing sweet about me” – Gabriella Cilmi a fost inlocuit cu “Chambermind swing” – Parov Stelar. Va asteptam la noi pentru o varinata demo de Chambermind swing! http://www.youtube.com/watch?v=qG24X45H11w 

Speram ca la 3 ani de MB Center in 2010 sa fim in acceasi formula super tarem in care ne simtim extrem de bine si, desigur, dupa doua traininguri de comunicare deja, sa comunicam extraordinar! ….nu ca pana acum n-am fi facut-o, dar e mai bine sa prevenim decat sa tratam, asa spune legea!

Codul lui Da Vinci al Fluorului din pasta de dinti

Fluorul este inceputul, cuprinsul si sfarsitul discursurilor tuturor stomatologilor, a reclamelor de pasta de dinti si mai tot ce ajunge in gura :)) Ati auzit pe cineva revoltat imptriva fluorului? raspunsul este probabil DA.
Din ciclul ” sa ducem o viata mai sanatoasa” acum doua saptamani o pacienta m-a intrebat ce pasta de dinti fara fluor sa-si cumpere? reactia a venit pe pilot automat ” de ce fara fluor?” raspunsul a fost scurt si la obiect ” pe Discovery au dat un documentar despre cat de toxic si nociv pentru organism este fluorul. Netul este deasemenea plin de “dovezi”
Ce sa mai si crezi? oricum pana iti tragi singur concluzia eu zic sa nu te opresti din spalat pe dinti iar in alea 3 minute de periaj :)) sa cugeti ca nimic in exces nu este sanatos! ca este o diferenta intre a inghiti o substanta si a o pune in contact cu dintele pentru 3 minute! sa dai un search pe http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ sa gasesti tonele de cercetari facute pe subiectul asta.
Imi amintesc ca era o reclama imensa atarnata pe toate zidurile din cluj, care zicea ca daca rontai nu stiu ce guma de mestecat face cat un periaj. nu stiu cat de nimerit este sa-i incurajezi pe romani sa mestece guma in loc sa-si spele dintii in condittile in care statistica facuta de P&G in Romania spun ca cetateanul roman isi schimba periuta o data la 4 ani si ca media consumului de pasta de dinti pe cap de locuitor este de 100ml/an, adica un tub.
revenind la fluor, oare sa fumam linistiti si sa mancam de la KFC dar nu cumva sa ne spalam pe dinti cu pasta de dinti cu fluor sa nu murim!? take a min to think about!

Carduri de fidelitate pentru pacientii MB Center

Imi amintesc ca, imediat dupa caderea comunismului romanesc, cand au inceput sa vina mai multi straini prin Romania, ne miram cu totii ca ei aveau buzunarele pline si portmoneul burdusit cu carduri incat nici nu-l mai  puteau inchide. Cardurile de tot felul au inceput sa devina parte integranta si a portmoneului romanului. Oricat am dori sau poate nu am dori, suntem prinsi si noi in avalansa globalizarii…….au dovedit-o altii inaintea noastra ca e bine asa, si  ca nu trebuie noi sa mai reinventam roata.

Incepand cu luna septembrie 2009 MB Center a lansat cardurile de fidelitate ” MB Card” .

MB Center

Pacientii nostri care poseda acest card au mai multe avantaje:

– 50% reducere la detartrajul cu ultrasunte si periajul profesional la controlul periodic la 6 luni

– 20% pentru studentii cu Studcard

– 10% reducere la tratamentele stomatologice

Sper ca aceste carduri aducatoare de facilitati sa va fie de folos !

www.mbcenter.ro