Suntem saraci, si totusi risipim….pana si alimente! Stop food waste!

Inca din cele mai vechi timpuri, omenirea a fost preocupa de procurarea si prepararea alimentelor. In prezent alimentatia pe care o avem la dizpozitie a juns, probabil, la cea mai intalta cota de diversificare si abundenta. Avem oare nevoie de toata aceasta oferta? Probabil ca da. Este bine sa alegi, sa ai de unde sa-ti selectezi alimentele preferate, sa consumi in concordanta cu nevoile personale. Peantru aceasta insa, trebuie sa fii constient care sunt nevoile personale de nutrienti (dincolo de simpla senzatie de foame si placere de a simti un gust). Aceasta este una dintre principalele cauze care a nascut un nou concept, necesitatea de a fi consiliati pe dietetica, de a sti ce si cat sa mancam, cum sa preparam, astfel incat sa nu cadem in gresala ca mancarea consumata, sa ne faca mai mult rau decat bine.

Exista in prezent o tendinta de a consuma produse bio, crescute si conservate natural, si de a reduce cantitatea de manacre pe care o consumam, atat pentru a  ne feri de obezitate cat si pentru ca munca desfasurata de omul modern nu mai este eminamente fizica ca odinioara. Asadar, nevoia de calorii nu mai este la fel de mare. In sinteza, oamenii devin tot mai selectivi, mananca rationat, in conditiile in care piata ii asalteaza cu produse si oferte uneori de nerefuzat. Suntem uneori manipulati comercil prin oferte si aspect ademenitor, prin reclame mobilizatore sau prin trendul societatii sa cumparam mai mult decat avem nevoie, sau mai mult, din ce am cumparat sa nu consumam integral, sau sa nu mai consumam daca nu este extrem de proaspat sau daca alimentele si-au pierdut fie cat de putin proprietetile initiale.

La ce conduc toate aceastea puse cap la cap? La o mare risipa alimentara. In prezent populatia este preponderent urbana iar cea rurala capata tot mai mult imprumuturi comportamantele ale populatiei urbane. Prin urmare, marea majoritate a surplusului alimentar nici macar nu mai ajunge la animale ca pe vremea bunicilor,  deoarece si animalele, la randul lor, au propriile produse  dedicate care sunt mai sigure si bine proportionate ca si continut caloric.

Ce ne facem atunci cu surplusul de alimente? 

 

De cele mai multe ori il aruncam la gunoiul menajer. Este bine? Probabil ca nu, insa cum ar fi bine sa procedam? Nu putem sa-I dam “delete” ca unui fisier de pe calculator si el sa dispara miraculos fara urme. Nici nu putem sa-l incineram in fata blocului sau pe gazonul din gradina. Cea mai buna solutie ar fi optimizarea aprovizionarii cu alimente, optimizarea cantitatilor preparate si, respectiv, buna selectie a alimentelor astfel incat sa nu fim pusi in situatia de a ale arunca in scurt timp pentru ca-si pierd proprietatile.

 

Reducerea volumului de deșeuri generate prin prevenție este o obligație legală. Optimizarea resurselor si reducerea deseurilor alimentare poate contribui semnificativ la scaderea globara a cantitatilor de deseuri.

 

Comisia Europeană nu sprijină incinerarea: ”Zero waste’’ (eliminarea deşeurilor fără incinerare sau îngropare la rampă) ar putea fi un obiectiv ambiţios în societatea noastră industrializată, însă este direcţia corectă.’’ susține Janez Potocnik, Șef de Departament Gestiunea Deșeurilor în cadrul Comisiei Europene.

fr

În Romania procentul de reciclare este de 1%. Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj arata ca faţă de anul 2008 când cantitatea de deşeuri era de 570 kg/cap de locuitor, în 2011 această cantitate a scăzut semnificativ, şi anume la 216 kg/cap locuitor. Dacă în anul 2008 s-au colectat 126 tone, în anul 2012 cantitatea era de 16. 636 tone.

Leave a Reply